ROMÂNIA CRESTIN-DEMOCRATA

Motto: „Azi în Timisoara, mâine-n toata tara!”

INTRODUCERE

Crestin-democratia este doctrina politica ce îsi propune sa rezolve problemele societatii pe baza umanismului crestin, care priveste persoana umana în toata complexitatea sa, tinând cont de relatia sa cu semenul si, în special, de relatia sa cu Dumnezeu. Prin aceasta, crestin-democratia se diferentiaza de toate celelalte doctrine politice (social-democratie, liberalism etc.), care, neglijând latura spirituala a fiintei umane, pe termen lung au solutii incomplete care privesc doar dimensiunea materiala a individului.

În centrul preocuparilor crestin-democratiei stau persoana si comunitatea. Scopul crestin-democratiei este construirea unei societati care sa progreseze nu numai pe plan material, ci si pe plan spiritual. Pârghiile pentru atingerea acestui scop sunt democratia si valorile crestine.

PNTCD, ca unic reprezentant al crestin-democratiei autentice în România, doreste sa construiasca o societate de tip european, bazata pe morala si competenta, care sa combata frauda si coruptia, iar cei care sunt cinstiti si muncesc sa traiasca decent. Adica o societate complet diferita de societatea româneasca de astazi.

CAPITOLUL I

Identitatea noastra

PNTCD este un partid crestin-democrat care îsi propune sa asigure în România o civilizatie de tip european, prin democratie autentica si morala crestina.

Democratia autentica înseamna cultivarea persoanei si a comunitatii prin garantarea drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului; garantarea proprietatii; participarea permanenta a cetatenilor la luarea deciziilor; consolidarea statului de drept; garantarea pluralismului politic; dreptul majoritatii de a decide, cu respectarea dreptului minoritatii la opinie, participare si identitate proprie; împiedicarea dictaturii majoritatii si a discriminarilor de orice fel, inclusiv a celor pozitive.

Morala crestina se fundamenteaza pe adevarul revelat de Dumnezeu prin fiul sau Iisus Hristos. Printre cerintele sale fundamentale se numara afirmarea demnitatii fiecarei fiinte umane si aplicarea normelor crestine de convietuire (iubirea de Dumnezeu si de oameni - exprimata prin solidaritate, prin respect reciproc si respect al valorilor, prin lupta împotriva minciunii, trufiei, egoismului, lacomiei, însusirii necuvenite de bunuri, urii si violentei) în relatiile economico-sociale si în viata politica. Morala crestina este suportul etic deschis tuturor celor care, crestini si necrestini, indiferent de confesiune si de cult religios, sprijina demnitatea suprema si libertatea responsabila a persoanei. Morala crestina se opune oricarei forme de fundamentalism.

Ca partid crestin-democrat, PNTCD preconizeaza o organizare economico-sociala bazata pe parteneriat si munca, pentru o distributie echitabila a bunastarii în spiritul moralei crestine, în vederea realizarii omului pe plan spiritual. Prosperitatea este, asadar, un mijloc si nu un scop în sine.

Persoana si comunitatile sunt în centrul preocuparilor PNTCD.

Partidele bazate pe doctrina social-democrata (si socialista), aflate în stânga spectrului politic, pun comunitatea mai presus de individ si militeaza pentru o societate egalitarista. Partidele de sorginte liberala pun accentul preponderent pe libertate, initiativa individuala si pe acumularea de bogatii (verbul „a avea" corespunde preocuparii liberalismului). Partidele liberale acopera spectrul politic de dreapta. Nici unele, nici celelalte nu ofera solutii corecte si complete, deoarece nu iau în considerare latura spirituala a vietii.

În prezent, în peisajul politic românesc, PSD, desi se declara un partid social-democrat, în realitate creeaza un capitalism clientelar, mafiot, de tip post-sovietic. Alianta D.A., care prin prezenta PNL ar trebui sa aiba un caracter de dreapta, are un pregnant mesaj social, care o deviaza spre stânga spectrului politic.

Prin doctrina sa crestin-democrata, PNTCD se manifesta ca un partid de centru-dreapta, echilibrat, pentru care dezvoltarea economica se îmbina armonios cu distributia echitabila a bunastarii si care pune accentul pe verbul „a fi". Asadar, PNTCD este deschis capitalismului, liberal din punct de vedere economic, conservator în apararea valorilor crestine ale societatii românesti, promotor al integrarii României în lumea euroatlantica.

PNTCD este un partid anticomunist, în sensul combaterii actualului sistem economico-social al României, dominat de cadrele fostului partid comunist si ale securitatii. Astazi, a fi anticomunist înseamna a crea noi structuri economico-sociale, deoarece cele existente astazi în România sunt oligarhice, de sorginte comunista, adaptate la aparente capitaliste si cu trasaturi mafiote. Coruptia generalizata, administratia si justitia ineficiente, imposibilitatea manifestarii unei autentice economii de piata, hotia, populismul - toate acestea conduc societatea româneasca spre modele sud-americane sau post-sovietice. De aceea, PNTCD sustine aplicarea, în spiritul sau, a Punctului 8 din „Proclamatia de la Timisoara" (interzicerea dreptului de a candida la functia de parlamentar si la presedintia tarii pentru fostii activisti comunisti si pentru fostii ofiteri de Securitate), punct adoptat si de Partidul Popular European prin Rezolutia nr. 7 din februarie 2004. PNTCD va fi intransigent fata de sistemul actual din România si va depune toate eforturile pentru a realiza un capitalism autentic si o societate real democratica.

PNTCD este un partid popular, un partid al oamenilor cinstiti si obisnuiti, în mod deosebit al tinerilor, carora le reprezinta interesele si militeaza pentru stimularea segmentelor celor mai dinamice ale comunitatii si pentru reducerea polarizarii sociale prin sprijinirea dezvoltarii clasei de mijloc si prin solidaritatea cu cei defavorizati.

PNTCD, ca partid crestin-democrat, are un puternic caracter national. Partidul sustine dreptul românilor de a-si hotarî singuri soarta si de a trai împreuna în armonie. PNTCD considera ca raporturile între oameni, indiferent de nationalitate, se bazeaza pe morala crestina. În consecinta, partidul respinge xenofobia si extremismul.

PNTCD nu este un partid clerical sau confesional. PNTCD separa net politica de religie, dar sprijina bisericile românesti în vederea îndeplinirii menirii lor. Trebuie asigurata independenta Bisericii fata de stat.

PNTCD are adânci radacini istorice. Cuvintele „National” si „Taranesc” din denumirea partidului sunt expresia luptei pentru unitate nationala - Partidul National Român din Transilvania - si a luptei pentru dreptate sociala a taranimii - Partidul Taranesc din Vechiul Regat. Din fuziunea celor doua partide, în 1926, a rezultat Partidul National Taranesc (PNT). În anul 1987, prin demersul lui Corneliu Coposu, PNT a aderat la Internationala Crestin Democrata. La 8 ianuarie 1990, partidul s-a înregistrat la Tribunalul Municipiului Bucuresti sub denumirea actuala, de Partidul National Taranesc Crestin Democrat (PNTCD).

PNTCD ofera solutii specifice pentru acele categorii sociale si persoane purtatoare ale dorintei de schimbare a sistemului: tineri si femei, tarani-fermieri activi si eficienti, mici si medii întreprinzatori, intelectuali si liber-profesionisti - exponenti ai viitoarei clase mijlocii, atât de necesare societatii românesti.

PNTCD face parte din marea familie a partidelor crestin-democrate, populare si conservatoare, care domina scena politica internationala, fiind singurul partid din România membru al Internationalei Crestin Democrate si al Partidului Popular European.

CAPITOLUL II

Principiile si valorile noastre

Cele patru principii si valori constitutive ale partidului - morala crestina, patriotismul luminat, democratia si dreptatea - fac parte integranta din principiile si valorile crestin-democratiei moderne, carora li se adauga firesc personalismul, solidaritatea, subsidiaritatea, munca si garantarea proprietatii.

  • Personalismul - înseamna respectarea individualitatii, a naturii unice si originale a fiecarui om, dându-i acestuia posibilitatea realizarii sale ca membru activ al comunitatii, tinând cont de drepturile si obligatiile persoanei, care determina libertatea responsabila.
  • Solidaritatea - înseamna participarea la viata si eforturile comunitatii a oamenilor constienti atât de egalitatea între ei în demnitate, drepturi si obligatii, cât si de respectul crestin fata de semeni.
  • Subsidiaritatea - înseamna, în comunitatile structurate ierarhic, realizarea autonomiei comunitatilor ierarhic inferioare, în limita maxima a competentelor acestora (descentralizarea atributiilor). Comunitatile ierarhic superioare au datoria de a le sprijini si suplini pe acestea, acolo unde si atât cât este necesar. PNTCD este adeptul autonomiei economice locale, însa respinge categoric conceptul de autonomie teritoriala.
  • Patriotismul luminat - înseamna dragostea de tara si neam; promovarea valorilor nationale; credinta si actiunea în realizarea idealului national - reunificarea teritoriilor cu populatie majoritar româna; apararea integritatii teritoriale si afirmarea suveranitatii nationale, în concordanta cu evolutia UE si NATO; respectarea drepturilor si identitatii comunitatilor nationale.
  • Munca - înseamna efortul în vederea realizarii valorilor care conduc la prosperitatea persoanei, pentru desavârsirea acesteia în plan spiritual si moral.
  • Garantarea proprietatii - înseamna apararea dreptului proprietarului de a-si folosi bunurile si de a culege roadele în interes personal, fara afectarea intereselor comunitatii.
  • Dreptatea - înseamna asigurarea de drepturi si de sanse egale; respectarea demnitatii muncii: fiecare sa primeasca exact ceea ce i se cuvine sa primeasca; sprijinirea si promovarea competentelor si valorilor morale; protectia sociala a celor defavorizati, inclusiv a persoanelor bolnave sau vârstnice (fara afectarea eficientei în economie); parteneriat patronat-salariati; distributia echitabila a bunastarii.

CAPITOLUL III

Conceptul nostru economic

Conceptul economic, initiat si promovat de crestin-democratie si împartasit de PNTCD, are la baza economia de piata, sociala si ecologica, în care:

  • accesul la proprietate este deschis si echitabil, proprietatea fiind garantata;
  • initiativa este libera, iar competitia încurajata;
  • nevoia de capital va fi rezolvata prin încurajarea investitiilor - straine si autohtone - pe baza politicilor fiscale si a legislatiei clare si stabile, conforme economiei de piata;
  • mediul de afaceri este mentinut între cele doua limite: descurajarea evaziunii fiscale (si a coruptiei) si relaxarea fiscalitatii; activitatile economice se desfasoara în limitele legii, moralei si dreptatii;
  • efectele liberei concurente si ale mecanismelor pietei, în masura în care aduc prejudicii consumatorului, sunt atenuate pentru obtinerea echilibrului social;
  • statul îsi limiteaza drastic implicarea în economie, arbitrând doar între diferitele interese existente, în spiritul dreptatii si al solidaritatii; centralismul este înlocuit cu subsidiaritatea, care implica raspunderea comunitatilor si persoanelor si le motiveaza în acest sens;
  • este restabilita ierarhia naturala între diversele servicii si recunoasterea valorii lor;
  • cei defavorizati sunt protejati de o maniera echilibrata, fara afectarea eficientei economice;
  • mediul înconjurator este protejat.

Scopul economiei de piata, sociale si ecologice, este sa asigure binele comun si prosperitatea populatiei.

CAPITOLUL IV

Obiectivele noastre privind persoana

Persoana este creatia lui Dumnezeu si raspunde în final în fata Creatorului de faptele sale. Omul este o fiinta demna, careia trebuie sa i se dea posibilitatea realizarii sale ca membru activ al comunitatii. Participarea la viata si eforturile comunitatii se face de oameni constienti atât de egalitatea dintre ei în demnitate, drepturi si obligatii, cât si de respectul crestin fata de semeni.

Persoana reprezinta centrul politicii PNTCD. Interesul persoanei îl constituie respectarea drepturilor sale si ale familiei, precum si solidaritatea cu cei defavorizati.

IV.1. Respectarea drepturilor persoanei

Autoritatile centrale si locale sunt datoare sa asigure respectarea unor drepturi politice, economice, culturale, spirituale si sociale.

Drepturi politice

IV.1.1. Asocierea libera

Prin asociere, oamenii pot atinge obiective care depasesc capacitatile lor individuale. Asocierea permite dezvoltarea calitatilor celor implicati în dialog (în special spiritul de initiativa si simtul responsabilitatii), rezolvarea conflictelor si armonizarea relatiilor acolo unde apar divergente sau neîntelegeri.

Dreptul la asociere, ca drept fundamental al omului, va fi respectat cu strictete, indiferent daca elementul de legatura este profesiunea, credinta, etnia sau oricare alt interes care nu încalca libertatea altora si nu atenteaza la siguranta sociala sau la securitatea nationala.

IV.1.2. Participarea la viata publica

Orice persoana are dreptul de a participa la viata publica, de a avea acces egal la functiile publice, de a lua parte la conducerea statului, direct sau prin reprezentanti.

De asemenea, orice persoana are dreptul de a-si exprima vointa politica prin participarea la alegeri libere si corecte, pe baza sufragiului periodic, universal, egal si secret.

IV.1.3. Exprimarea si comunicarea

Orice persoana are dreptul la libertatea gândirii, a cautarii, primirii, exprimarii si raspândirii de idei, opinii, informatii prin orice mijloace, si fara nici o imixtiune, în limita dreptului similar al celuilalt. Comunicarea între persoane si/cu institutii de stat sau particulare este libera si accesibila tuturor.

IV.1.4. Accesul la informatie

Orice persoana trebuie sa aiba acces la cele mai moderne mijloace de informare, începând cu presa, radioul si televiziunea si continuând cu tehnologiile informatiei. Accesul la Internet trebuie sa fie posibil în orice colt al tarii, chiar si celor lipsiti de resurse materiale. Autoritatile locale si centrale au obligatia sa creeze puncte de lucru moderne pentru accesarea libera a informatiei.

Este necesara asigurarea unei transparente totale a autoritatilor si institutiilor publice în relatia cu mass-media si cu cetatenii. Informatiile difuzate trebuie sa respecte valorile morale, drepturile si demnitatea oamenilor.

Pentru asigurarea independentei difuzorilor de informatie, suntem adeptii eliminarii din Codul Penal a pedepselor pentru jurnalisti. Independenta mass-media trebuie consolidata din punct de vedere financiar si, de asemenea, mijloacele de informare în masa trebuie protejate de orice influenta politica.

Drepturi economice

IV.1.5. Prosperitatea întru bunastare

Profitul, acumularea, bogatia, opulenta sunt caracteristice individualismului capitalist. Prosperitatea, despre care vorbeste crestin-democratia, nu este un scop în sine, ci un mijloc de promovare a binelui comun, de realizare a bunastarii persoanei pe plan material, spiritual si moral.

Proprietatea privata reprezinta fundamentul prosperitatii. Fiecare persoana trebuie sa se bucure de prosperitate în mod direct proportional cu efortul depus pentru obtinerea ei.

Activitatea economica trebuie sa se desfasoare în limitele legii, moralei si dreptatii. Cei care conduc o activitate economica sunt datori sa le ofere angajatilor conditii de munca compatibile cu demnitatea umana, salarii juste care sa le permita sa traiasca o viata demna si sa respecte toate drepturile de care acestia beneficiaza. Responsabilitatea acestora fata de comunitate se manifesta prin achitarea integrala si la timp a impozitelor, taxelor si a celorlalte contributii pe care le datoreaza. În schimb, investitorii trebuie sa fie protejati prin asigurarea unui mediu de afaceri cât mai prietenos.

Cum bunastarea societatii depinde de bunastarea oamenilor, trebuie asigurate conditiile necesare desfasurarii eficiente, în spiritul dreptatii si moralei, a activitatilor specifice unei economii de piata, sociale si ecologice. Militam pentru garantarea drepturilor si libertatilor persoanelor, pentru apararea sigurantei cetatenilor si a societatii, pentru libera concurenta si functionarea corecta a mecanismelor pietei, pentru asigurarea unor servicii publice, de asistenta medicala si sociala de calitate, pentru un echilibru social real.

Drepturi culturale si spirituale

IV.1.6. Educatia

Educatia trebuie sa se faca în familie, în Biserica, în comunitate, dar în special în scoala, în spiritul valorilor crestine.

Comunitatea este datoare sa desavârseasca formarea copiilor, asigurând accesul egal la educatie.

Militam pentru conceptul de învatare continua, imperios necesar pentru adaptarea permanenta a cetatenilor la conditiile, în continua schimbare, ale vietii economice, sociale si politice. Acest demers corespunde realitatii instaurarii spatiului educativ european, a unei Europe a cunoasterii.

Dorim o reforma reala a sistemului de învatamânt, sistem care trebuie adaptat realitatilor tarii pe care ne-o dorim. În învatamântul preuniversitar trebuie pus accentul pe formarea sistemului de gândire si pe cladirea unei culturi generale solide, pe care sa se poata realiza, în învatamântul universitar, o specializare necesara abordarii problemelor complexe ale societatii. Se va acorda o importanta sporita dezvoltarii spiritului întreprinzator, a creativitatii, a întelegerii fenomenelor, rezolvarii problemelor si evaluarii informatiilor. În paralel, scoala trebuie sa transmita copiilor setul de valori morale, urmarind, în acelasi timp, modul în care acestia îl aplica.

Încurajam institutii de învatamânt (de stat sau private) si metode de învatare dintre cele mai diverse, dar cu maxima atentie în asigurarea calitatii actului de învatamânt. Acordam o atentie deosebita educatiei civice a populatiei.

Dorim instituirea unui sistem de burse pentru tinerii capabili de performanta scolara si universitara, dar defavorizati material, precum si a unui sistem de credite pentru studii universitare si postuniversitare, în tara si strainatate.

IV.1.7. Cultura

PNTCD este adeptul mentinerii si promovarii specificitatii si valorilor culturale românesti în contextul unei Europe Unite. Conservarea patrimoniului cultural national trebuie sa fie o prioritate.

Consideram ca minoritatile nationale contribuie prin specificul cultural propriu la îmbogatirea si diversificarea culturii nationale.

Trebuie asigurat accesul tuturor la cultura - subliniind aici rolul televiziunii nationale ca mijloc de propagare a culturii - si garantata independenta în gândire a creatorilor de cultura.

Un obiectiv esential îl constituie promovarea creatiei de valoare în toate domeniile vietii culturale.

IV.1.8. Libertatea de constiinta

Orice persoana are dreptul la libertatea de constiinta si religie. Aceasta implica manifestarea religiei sau a convingerilor în mod privat sau public, prin acte de cult si practici religioase, în limitele legii si ale moralei.

IV.1.9. Sanatatea morala

PNTCD constata ca dintre toate tarele mostenite de la sistemul comunist, vicierea climatului moral este cea mai dramatica. Nu ne mai respectam între noi, nu mai respectam ierarhiile bazate pe valoare, proprietate si munca, suntem dezbinati, dar cel mai grav este ca ne-am pierdut reperele si modelele.

PNTCD, constient ca schimbarea mentalitatilor si refacerea demnitatii reprezinta cea mai grea misiune pe care o are de îndeplinit, considera ca Familia, Biserica si Scoala sunt pilonii pe care se poate reconstrui climatul moral în societatea româneasca. Aceasta triada constituie baza necesara formarii civice si morale a oricarei persoane. Ca partid crestin-democrat, PNTCD militeaza pentru aplicarea învataturii crestine în viata individuala si sociala, ca si pentru unitatea crestina, în scopul rezolvarii problemelor cu care se confrunta cetatenii astazi.

IV.1.10. Sanatatea fizica

Militam pentru un mod de viata cât mai sanatos, pentru ocrotirea populatiei în fata unor pericole cum sunt alimentarea nerationala, bolile cronice si degenerative, abuzul de alcool si tutun, alimentele neecologice, drogurile etc. si pentru asigurarea accesului tuturor la o asistenta medicala de calitate, cu o preocupare speciala pentru reducerea morbiditatii si mortalitatii infantile.

Vom întreprinde actiuni de monitorizare si ameliorare a starii de sanatate fizica a cetatenilor României si, prin aceasta, de crestere a duratei medii de viata.

IV.1.11. Securitatea si siguranta alimentara

Statul trebuie sa vegheze la securitatea si siguranta alimentara a populatiei, atât din punctul de vedere al asigurarii unei cantitati rationale a hranei, cât si al calitatii ei.

Populatia trebuie ferita de alimente contrafacute, având la baza materii prime necorespunzatoare combinate cu amelioratori chimici, de regula toxici pentru organism. Cetatenii României au dreptul sa fie asigurati ca alimentele pe care le consuma nu le afecteaza sanatatea.

IV.1.12. Siguranta cetateanului

Binele persoanei si binele comun pot exista doar în conditii de siguranta, atunci când cetatenii, drepturile si bunurile lor sunt protejate. Apararea sigurantei cetatenilor este o obligatie esentiala.

O Românie civilizata trebuie sa se bazeze pe statul de drept. Aceasta înseamna dreptate si fermitate în judecarea infractiunilor si aplicarea pedepselor, fara exceptie. Nimeni nu este mai presus de lege! Numai în acest mod cetateanul se poate simti în siguranta. Nimeni nu trebuie sa se teama pentru viata, avutul sau siguranta sa.

IV.1.13. Siguranta persoanelor apartinând comunitatilor nationale

PNTCD sustine recunoasterea si exercitarea drepturilor legitime ale acestora, asa cum se regasesc în pactele si tratatele internationale la care România a subscris. Problemele comunitatilor nationale vor fi solutionate pe baza principiului subsidiaritatii, prin descentralizare administrativa si financiara, într-un climat de conciliere nationala si printr-o politica sincera si loiala de conlucrare si armonie.

Respingem orice forma de discriminare etnica, lingvistica sau religioasa, precum si sovinismul, rasismul si antisemitismul.

Totodata, respingem ideea de autonomie pe criterii etnice, prin separatism national si teritorial (enclavizare), situatii generatoare, în ultima instanta, de „purificari etnice” si de stari conflictuale intolerabile.

IV.2. Familia

Fiind cladita pe afectiune, fidelitate, respect si încredere, pe toleranta si iertare, împartasire a raspunderii, pe spirit de sacrificiu, familia se afla la temelia societatii crestin-democrate, fiind forma cea mai stabila a convietuirii sociale. Familia este considerata, din punctul de vedere al crestin-democratiei, drept baza formarii persoanei.

Este necesara crearea unui cadru legislativ care sa permita membrilor familiei sa realizeze un echilibru adecvat între angajamentele familiale si cele profesionale, inclusiv prin recunoasterea muncii efectuate pentru familie.

În familie, ca si în societate, trebuie respectat principiul egalitatii între femeie si barbat. Având în vedere însa rolul primordial al femeii în cresterea si educarea copilului prescolar, sunt necesare masuri de protectie speciala a ei prin concediu postnatal prelungit si programe de lucru cu orar redus.

Copiii se vor dezvolta în mediul familial, iar drepturile lor vor fi respectate. Tinerii trebuie sprijiniti pentru a urma o viata axata pe raspundere proprie.

IV.3. Solidaritatea între oameni

În vederea promovarii binelui comun, PNTCD este adeptul repartitiei echitabile a bunurilor, în concordanta cu eforturile, calificarea si eficienta fiecarei persoane, în spiritul dreptatii, al solidaritatii si al respectului crestin fata de semeni, tinând cont de egalitatea în drepturi si obligatii a fiecaruia. Scopul nostru este sa înlaturam acele inegalitati care lezeaza demnitatea umana si împiedica dezvoltarea armonioasa a omului.

Între oameni exista însa inevitabile inegalitati privind înzestrarea lor naturala, dar si a importantei sociale a activitatii lor.

Persoanele aflate în dificultate trebuie ajutate, în spiritul solidaritatii (nu al egalitarismului), care se bazeaza pe unicitatea fiintei umane.

Categoriile defavorizate vor fi ajutate moral si material, de stat, de fundatii si asociatii caritabile, asigurându-se, pe cât posibil, integrarea lor în societate. Biserica va îndeplini, la rândul ei, un rol important în acest domeniu, ea având, în mod definitoriu, misiunea de a-i ajuta pe cei aflati în dificultate. Prin asezamintele ei monahale, Biserica poate oferi personal calificat profesional si social în sprijinul celor bolnavi, batrâni sau defavorizati.

CAPITOLUL V

Obiectivele noastre privind comunitatea

Omul este prin natura sa o fiinta sociala. Comunitatea în care locuieste este indispensabila pentru realizarea rolului sau si chiar pentru supravietuire. Comunitatea îl ajuta sa se dezvolte prin reciprocitatea serviciilor si prin dialog. Pentru a-si atinge scopul, relatiile din interiorul comunitatii se bazeaza pe o ierarhie corecta a valorilor si pe respectarea demnitatii umane.

Unul din principiile crestin-democratiei este subsidiaritatea, care trebuie aplicata în folosul binelui comun.

V.1. Comunitatea locala (sat, oras)

În baza principiului subsidiaritatii, va fi promovata autonomia locala, astfel încât comunitatile locale sa decida asupra modului lor de dezvoltare, în baza resurselor existente, proprii si redistribuite. Administratia publica locala va fi aliniata la cerintele europene, urmarindu-se atragerea si promovarea specialistilor, exclusiv pe criteriul competentei.

Asigurarea prosperitatii cetatenilor va fi prioritara în activitatea administratiei locale.

V.1.1. Satul
Satul este leaganul civilizatiei românesti. Orasul, a carui industrializare a fost subventionata timp de mai multe decenii de catre sate, are datoria morala sa-si plateasca datoriile, având ca obiectiv urbanizarea localitatilor rurale, dar pastrând specificul traditional local, stimulându-l si punându-l în valoare. Se vor crea conditii pentru un sat al omului modern, liber, beneficiar al civilizatiei contemporane, care cu demnitate sa traiasca din munca sa si a familiei sale.
V.1.2. Orasul

Orasul este elementul esential al procesului de dezvoltare economico-sociala, aria lui de influenta constituind un reper semnificativ în ansamblul dezvoltarii nationale. Orasul este centrul polarizator pentru zona din jurul sau în toate domeniile de activitate, puterea lui de atractie bazându-se pe calitatea serviciilor educative, sociale, culturale, comerciale, pe calitatea vietii pe care o poate oferi cetatenilor. În acest sens, PNTCD este adeptul crearii de zone metropolitane în jurul marilor orase ale României, inclusiv de orase satelit, în vederea unei dezvoltari armonioase si judicioase a infrastructurii tehnice si a serviciilor publice comunitare, precum si pentru reducerea cheltuielilor din administratia publica locala.

Totodata, dezvoltarea orasului va raspunde necesitatilor specifice ale cetatenilor sai, care trebuie sa aiba garantia progresului si a prosperitatii lor, în concordanta cu dezvoltarea economica locala. În acest sens, în acord cu principiul subsidiaritatii, suntem adeptii unei descentralizari locale reale, bazata pe autonomia financiara locala.

Se va promova spiritul urban autentic, prin solutii de urbanism modern, prea putin prezent în orasele de astazi ale României.

V.2. Comunitatea nationala (statul)

Societatea are nevoie de o autoritate care sa o conduca, sa îi asigure unitatea si ordinea si sa contribuie la realizarea binelui comun. Statul este responsabil de realizarea politicilor generale de dezvoltare în vederea asigurarii prosperitatii natiunii si asigurarea libertatatii si demnitatii omului. România trebuie sa devina un stat de drept autentic.

Pentru ca statul sa-si poata îndeplini atributiile sale, el nu trebuie sa fie nici suprasolicitat cu cerinte exagerate, nici sa pastreze însarcinari care pot fi îndeplinite mult mai bine la nivel regional sau local.

În spiritul principiului subsidiaritatii, suntem adeptii reorganizarii administrative bazate pe regiuni de dezvoltare, autonome din punct de vedere economico-social, fara ca aceasta sa implice o autonomie teritoriala pe criterii etnice sau o divizare a teritoriului national.

Principalele atributii ale statului sunt:

  • stabilirea politicilor nationale de dezvoltare economica si sociala;
  • protejarea drepturilor fundamentale ale cetateanului si împiedicarea abuzului de putere;
  • apararea cetateanului de pericolele din interiorul si exteriorul tarii;
  • protectia sociala a persoanelor aflate în dificultate;
  • asigurarea bunei functionalitati a diferitelor forme de organizare sociala (sindicate, patronate etc), precum si a drepturilor minoritatilor nationale;
  • conservarea mediul înconjurator, ca baza naturala a vietii.

Întreaga politica interna si externa a statului român va fi subordonata interesului national general, creându-se în acelasi timp cadrul necesar împlinirii interesului persoanei.

V.2.1. Sistemul politic românesc

Sistemul politic românesc de inspiratie crestin-democrata este democratia parlamentara, cu forma de guvernamânt republica parlamentara sau monarhie constitutionala (daca poporul, în spiritul traditiei istorice, o va dori). Ambele forme de guvernamânt sunt specifice democratiei crestine si asigura functionarea normala a mecanismelor democratice.

Sistemul politic românesc se va baza pe doua principii:
  • Poporul român este suveran. Toate formele puterii emana de la natiunea româna, care îsi exercita puterea prin intermediul celor pe care-i desemneaza în urma alegerilor libere si secrete.
  • Separarea puterilor în stat si interdependenta lor: puterea legislativa (Parlamentul), puterea executiva (Guvernul) si puterea judecatoreasca.

Propunem modificarea Constitutiei pentru trecerea la un sistem parlamentar unicameral. Argumentele cele mai importante sunt reducerea cheltuielilor bugetare imense generate de actuala structura parlamentara bicamerala, precum si eliminarea suprapunerilor de atributii ale celor doua Camere. Suntem adeptii existentei unei circumscriptii electorale a românilor din Exil si de pretutindeni, care sa permita reprezentarea cetatenilor români din afara granitelor în Parlamentul României. Vom pleda pentru aplicarea sistemului de vot mixt (vot uninominal combinat cu vot pe liste).

Functionarea Guvernului trebuie eficientizata prin adoptarea unor proceduri de lucru riguroase, prin asigurarea transparentei totale a actului administrativ central, în vederea reducerii coruptiei si a cresterii credibilitatii acestuia în fata populatiei, precum si prin alinierea administratiei centrale la practicile Uniunii Europene.

În ceea ce priveste puterea judecatoreasca, pentru realizarea statului de drept autentic, se va urmari eliminarea oricaror imixtiuni în activitatea justitiei, atât de natura politica cât si din partea structurilor de tip mafiot. Judecatorii trebuie sa devina cu adevarat independenti.

Va exista un control strict al averilor parlamentarilor, demnitarilor, judecatorilor si functionarilor publici prin declaratie publica de avere facuta la obtinerea functiei si verificarea bunurilor dobândite pe perioada detinerii functiei. De asemenea, se va urmari restrângerea imunitatii parlamentare strict la cauze corelate cu activitatea politica a acestora.

V.2.2. Dezvoltarea durabila

În vederea asigurarii binelui comun, statul se va implica în gospodarirea resurselor naturale si se va preocupa de protectia mediului înconjurator.

Se va asigura permanent echilibrul între cresterea economica, dezvoltarea sociala si calitatea mediului înconjurator. În acest sens, dezvoltarea economica de perspectiva a României va fi bazata pe aplicarea tehnologiilor de vârf în toate ramurile economiei, fiind încurajata, totodata, dezvoltarea industriilor nepoluante. Statul va asigura monitorizarea conditiilor de mediu si va sprijini implementarea politicilor europene vizând îmbunatatirea mediului înconjurator.

V.2.3. Rolul statului în economia de piata sociala si ecologica
  • Industria.

    Fiind responsabil de promovarea binelui comun, de asigurarea prosperitatii si calitatii vietii cetatenilor, statul trebuie sa creeze conditii propice dezvoltarii economice.

    • Statul îsi va limita drastic implicarea în economie prin finalizarea procesului de privatizare, dar si prin eliminarea constrângerilor birocratice, consolidarea pietelor si stimularea competitiei de pe piete. Orice interventie legislativa trebuie sa încurajeze initiativa privata, care este motorul dezvoltarii, cuvântul de ordine fiind liberalizarea economica. Statul va arbitra între diferitele interese economice existente, în spiritul dreptatii, subsidiaritatii si solidaritatii, tinând cont de realizarea binelui comun si al persoanelor.
    • Statul va sustine în mod consecvent spiritul de întreprinzator al românilor, încurajând crearea si consolidarea capitalului autohton. Întreprinderile mici si mijlocii se vor dezvolta în mod natural, deoarece activitatea lor va fi reglementata de un cadru legislativ stabil si clar si va permite oricarei firme elaborarea unor planuri de afaceri pe termen lung. Întreprinderile mici si mijlocii vor detine ponderea majoritara în formarea Produsului Intern Brut, în vederea dezvoltarii unei clase de mijloc puternice si reprezentative.
    • Statul trebuie sa contracareze concentrarea de putere economica si sa realizeze, prin intermediul Consiliului Concurentei, evaluarea permanenta a necesitatii de adaptare a legislatiei la cadrul dinamic al evolutiei si globalizarii.
    • Statul va subventiona somajul si reconversia profesionala, orice alta interventie directa a statului pe piata muncii urmând a fi evitata, pentru ca înseamna o interventie artificiala pentru pastrarea unor locuri de munca pe care piata le respinge. Statul îsi va concentra resursele pentru îndeplinirea atributiilor sale.
    • Statul va înlesni formarea si perfectionarea celor care lucreaza în domeniul informatiei si telecomunicatiilor si va sprijini generalizarea aplicatiilor din acest domeniu pentru transformarea României într-o societate informationala, bazata pe cunoastere. Prin aceasta, statul va raspunde actualelor provocari la nivel mondial - corespunzatoare erei tehnologice în care ne aflam - si se va pregati pentru societatea viitorului, societate bazata pe cunoastere, în care un rol primordial îl are „noua economie", bazata pe Internet.
  • Finantele.

    Pentru ca politica financiara sa armonizeze rigorile stabilitatii macroeconomice cu obiectivul cresterii durabile, este necesar ca statul sa urmareasca cu prioritate câteva obiective:

    • Reducerea deficitului bugetului consolidat al statului poate fi realizata prin dimensionarea cheltuielilor bugetare în raport cu sursele de venituri si de finantare neinflationista a sectorului public, prin utilizarea veniturilor din privatizare, prin ameliorarea managementului financiar, atât la nivelul Ministerului Finantelor, cât si la nivelul autoritatilor financiare locale.
    • Finantarea deficitului de cont curent trebuie sa se faca fara sporirea gradului de îndatorare al tarii, prin atragerea capitalului strain. Iminenta integrarii României în Uniunea Europeana, cadrul legislativ stabil, diminuarea birocratiei si a coruptiei, ca si finalizarea reformelor structurale ale economiei nationale, inclusiv prin încheierea privatizarii, vor atrage fluxuri de investitii straine, care vor facilita gestionarea dezechilibrelor financiare ale României.
    • Politicile statului trebuie sa accentueze tendinta de crestere a ponderii bugetelor locale în cadrul bugetului general consolidat al statului, pe masura ce procesul de descentralizare se va adânci.
    • Reducerea taxelor si impozitelor, corelata cu diminuarea evaziunii fiscale prin efortul concertat al organismelor statului, va contribui la însanatosirea mediului de desfasurare a competitiei economice. Sustinem cota unica de impozitare pe venitul global (20%), eliminarea impozitului pe profitul reinvestit si acordarea de înlesniri fiscale întreprinzatorilor din mediul rural. Suntem pentru o politica fiscala transparenta si echitabila.
    • Eliberarea bugetului de povara subventionarii întreprinderilor nerentabile va genera resurse suplimentare pentru nevoile statului si ale cetateanului: sanatate, învatamânt, cultura, aparare nationala.
    • Impozitele indirecte - taxa pe valoarea adaugata si accizele - se vor alinia la exigentele participarii la piata unica a Uniunii Europene.
    • Suntem pentru pastrarea actualului statut de independenta a Bancii Nationale a României.
    • Sustinem finalizarea cât mai rapida a privatizarii bancilor, cu prioritate a BCR si CEC.
    • Statul va urmari consolidarea pietelor românesti de valori mobiliare, Bursa si RASDAQ.
    • Statul va crea cadrul legislativ necesar stimularii pietei asigurarilor împotriva oricarui risc.
    • O provocare majora pentru statul român o reprezinta asigurarea unui sistem de pensii eficient, a unui nivel valoric decent al acestuia. În acest sens, PNTCD este adeptul initierii unui sistem paralel privat de pensii, precum si al administrarii private a fondului de pensii. Diminuarea nivelului de ocupare a fortei de munca trebuie stopat prin masuri adecvate cu impact pe termen lung. România de mâine are nevoie de un important potential uman activ.
  • Agricultura si dezvoltarea rurala.

    PNTCD, ca singur partid taranesc din România, va urmari dezvoltarea gospodariilor agricole taranesti pentru a deveni ferme familiale profitabile pentru taran, în contextul integrarii în Uniunea Europeana, concomitent cu dezvoltarea rurala durabila, sub toate aspectele, prin:

    • finalizarea aplicarii legilor de retrocedare a terenurilor agricole si padurilor si adoptarea de masuri reparatorii pentru proprietarii deposedati de inventarul agricol si de terenurile agricole si forestiere;
    • formarea-calificarea fermierilor, cresterea rolului consultantei agricole (elaborare de proiecte, inclusiv de dezvoltare rurala, centre de consultanta în fiecare comuna si puncte de informare în fiecare sat) si integrarea consultantei cu activitatea unitatilor de învatamânt si cercetare; stimularea învatamântului agricol de toate gradele;
    • stimularea gospodariilor agricole taranesti pe baza de proiecte si masuri de facilitare a cresterii dimensiunii proprietatilor si exploatatiilor agricole;
    • stoparea politicii agricole discriminatorii fata de tarani si instituirea unui sistem echitabil si transparent de subventionare-sustinere a agricultorilor, în primul rând a taranilor doritori sa devina fermieri prosperi;
    • în contextul integrarii în Uniunea Europeana, orientarea politicii agricole spre activitati profitabile, prin încurajarea cresterii valorii adaugate realizate în mediul rural;
    • organizarea pietelor agricole functionale si stabile (burse de marfuri, piete de gros etc.);
    • finantarea prin micro-proiecte a întreprinzatorilor de la sate, cu contributii proprii reduse, bazate pe planuri de afaceri riguros monitorizate;
    • instituirea creditului agricol/rural subventionat pentru productie, investitii si dotare cu utilaje, în conditiile unui sistem functional de garantare a creditelor pentru tarani si a unei perioade realiste de gratie pentru returnarea creditelor;
    • reabilitarea si eficientizarea amenajarilor de irigatii si crearea unui fond pentru asigurari împotriva calamitatilor în agricultura;
    • sprijinirea directa a înfiintarii organizatiilor profesionale si sindicale, precum si a cooperativelor moderne pentru aprovizionare-desfacere în domeniul agricol, prelucrare a produselor agricole si pentru alte servicii;
    • reformarea gospodaririi padurilor prin organizarea eficienta a ocoalelor silvice private si mixte, pe baza de libera asociere, precum si masuri drastice de reducere a actelor infractionale din domeniul silvic;
    • sprijinirea locuitorilor satelor pentru dobândirea bunastarii si prin ocupatii neagricole, în primul rând prin cele complementare agriculturii;
    • dezvoltarea învatamântului preuniversitar general la sate si sprijinirea accesului absolventilor din zona rurala la învatamântul superior;
    • modernizarea satelor prin dezvoltarea infrastructurii si a sistemului sanitar; stimularea intelectualitatii satelor; sprijinirea tinerilor; sprijinirea familiilor în dificultate; elaborarea de proiecte pentru zonele rurale defavorizate, în primul rând pentru zonele montane; stimularea dezvoltarii culturale si sociale; sprijinirea lacaselor de cult.
  • Cercetarea stiintifica si dezvoltarea tehnologica.

    Cercetarea, prin caracterul specific al activitatii sale, contribuie efectiv la realizarea reformei economice si sociale. Cercetarea stiintifica - fundamentala si aplicativa - si dezvoltarea tehnologica sunt indispensabile pentru dezvoltarea libera a unei tari. Se va asigura cadrul legislativ care sa permita o finantare ritmica a acestui domeniu, iar procentual, fondurile atribuite vor tinde sa se apropie de cele alocate în statele dezvoltate economic. Concomitent, se vor cauta solutii alternative de finantare a cercetarii prin dezvoltarea activitatilor aplicative. Este necesara dezvoltarea cu prioritate a cercetarii aplicative, aceasta constituind baza modernizarii activitatii economice. Stimularea institutiilor si a activitatilor de cercetare stiintifica, în concordanta cu cerintele de dezvoltare nationala durabila, prin amplificarea cercetarii si inovatiei vizând elaborarea si implementarea rapida, în toate ramurile economiei, a unor procese tehnologice de vârf, va avea ca efect cresterea calitatii produselor si asigurarea competitivitatii lor pe pietele internationale.

    Se va dezvolta cercetarea universitara si se va încuraja legatura acesteia cu domeniile productive, cu efecte benefice pentru ambele parti.

    Un rol important va fi acordat dezvoltarii parteneriatului international, prin stimularea participarii la programele finantate de Uniunea Europeana si prin dezvoltarea centrelor de excelenta.

V.2.4. Parteneriatul social

Parteneriatul social se realizeaza între patronat si sindicat. El nu trebuie sa lezeze nici libertatea proprietarilor în administrarea propriilor averi, nici dreptul salariatilor la recompensarea corecta a muncii depuse. Parteneriatul social este o conditie necesara pentru distribuirea corecta a câstigului. Parteneriatul social previne riscul aparitiei unor conflicte grave si asigura pacea sociala, permitând o dezvoltare economica durabila. Statul va media între patronat si sindicat.

V.2.5. Administratia

Relatia între cetatean si administatia centrala sau locala trebuie sa se bazeze pe apropierea administratiei, a partidelor si a actorilor politici de cetatean, prin cresterea transparentei actului administrativ si implicarea cetateanului în procesul decizional, la toate nivelurile de putere.

Implementarea sistemelor informatice în administratia publica centrala si locala, introducerea sistemului e-government (informatizarea serviciilor publice, extinderea votului electronic, posibilitatea de plata electronica a taxelor si impozitelor, gestionarea electronica a documentelor etc.) vor avea ca efect nu numai alinierea la standardele si practicile europene, dar mai ales cresterea operativitatii si calitatii actului administrativ, precum si reducerea coruptiei.

Atragerea cetateanului în dezbateri publice referitoare la problemele majore ale comunitatii, implicarea societatii civile în parteneriate public-privat constituite pentru realizarea unor obiective de interes public, vor determina cresterea gradului de responsabilizare a cetatenilor, precum si diminuarea rezistentei acestora la schimbarile rapide, dureroase uneori, care apar în perioada de tranzitie.

V.2.6. Apararea nationala si ordinea publica

Statul va lua toate masurile necesare pentru asigurarea securitatii nationale. Politica în domeniul apararii nationale va tine cont de apartenenta noastra la NATO si, în viitorul apropiat, la Uniunea Europeana. Este necesara o armata de specialisti militari, formata din tineri motivati, cu aptitudini specifice. În acest context, serviciul militar nu mai este obligatoriu.

Apararea cetateanului împotriva criminalitatii (inclusiv financiare), a coruptiei, a terorismului si pastrarea ordinii publice reprezinta o prioritate nu numai a statului, ci si a comunitatii. PNTCD doreste o demilitarizare cât mai rapida a politiei si trecerea serviciilor de evidenta a populatiei si de ordine publica în subordinea autoritatilor locale.

Serviciile de informatii trebuie complet depolitizate, demilitarizate si curatite de ramasitele sau mentalitatile fostei securitati.

V.2.7. Politica externa

Aderarea României la NATO si Uniunea Europeana este o optiune exprimata cu claritate si sustinuta cu tarie de PNTCD, înca de la început. Statul va milita pentru pastrarea diversitatii într-o Europa unita. România va fi o natiune importanta în Europa. Vor fi promovate relatii de buna vecinatate, inclusiv prin participarea la proiecte regionale comune. Se va dezvolta cooperarea internationala, în contextul apartenentei la NATO si ONU.

În toate actiunile de politica externa, statul se va baza pe sprijinul românilor din Exil si de pretutindeni. De asemenea, vom milita pentru ca românii care constituie comunitati nationale în alte tari sa beneficieze de aceleasi drepturi cu minoritatile nationale din România. O importanta deosebita se va acorda realizarii idealului national - reîntregirea tarii, într-o Europa unita, cu o preocupare speciala pentru pastrarea fiintei nationale a românilor de dincolo de Prut.

CAPITOLUL VI

Concluzii

România, o tara cu un potential imens, este saracita si adusa în pragul disperarii de actuala guvernare PSD, animata doar de satisfacerea binelui personal.

Solutia redresarii este o guvernare PNTCD bazata, de data aceasta, pe doctrina crestin-democrata si exercitata de oameni cinstiti, responsabili si competenti, cu dragoste de tara, care sa actioneze în slujba omului obisnuit, pentru binele comun.

PNTCD invita tinerii sa participe la viata politica, sa ia asupra lor viitorul tarii si sa-l cladeasca în beneficiul lor si al generatiilor viitoare.

PNTCD va extinde la nivelul întregii tari succesul obtinut la Timisoara, în administratia locala. Metodele utilizate si solutiile gasite pe plan local - care i-au convins pe timisoreni, cei care au reconfirmat în alegerile locale din iunie 2004 încrederea lor în echipa taranista, instalata înca din 1996 - vor fi aplicate de PNTCD în alte zone ale tarii si vor fi dezvoltate la nivel national, printr-o traducere în fapt a sintagmei:

„Azi în Timisoara, mâine-n toata tara!”.